B2A – DE CE?

Pentru că primul tău client este un algoritm care decide dacă oamenii te vor vedea sau nu.

Fractura tăcută din marketingul digital

În 2025 algoritmii au devenit gardienii oricărei interacțiuni online. Înainte ca un singur ochi uman să-ţi surprindă logo-ul, cel puțin un model de recomandare decide dacă merită să-l arate mai departe.

În feed-urile de social media, 70 – 95 % din ceea ce vedem trece prin filtrul unor rețele neuronale de ranking antrenate pe miliarde de clicuri – Contenful.

Această ruptură invizibilă – dintre felul în care scriem pentru oameni și modul în care „citește” o inteligență artificială – creează o nouă linie de demarcație în marketing. În 2025, raportul Focus Digital arată că un cumpărător are nevoie, în medie, de 28,87 touchpoints ca să ia o decizie; în industriile cu tranzacții peste 100 k $, cifrele urcă la 46,9.

Peste 80 % dintre aceste atingeri sunt deja inter-mediate de agenți AI (chat-boturi, sisteme de scoring, modele de feed). Cu alte cuvinte, prima “publicitate” reală nu se face oamenilor, ci mașinilor (the algo) care stau între tine și ei.

De aici întrebarea vitală: „B2A – DE CE?” Pentru că, fără o strategie Business-to-Artificial Intelligence (B2AI sau B2A), orice campanie rămâne doar o succesiune de șoapte izolate.

Iar într-un ecosistem în care atenția costă mai mult decât bugetul tău de ads, a fi tradus corect în „limbajul” algoritmilor devine avantaj competitiv – diferența între a exista pe ecran sau a fi trimis în neantul paginii a zecea din rezultate.

Ce este B2A şi de ce contează ACUM

În 2025, companiile care vând „direct” către agenţi AI au trecut de faza-pilot: Microsoft Azure AI Foundry a procesat 100 trilioane de token-uri în primul trimestru al anului, de cinci ori mai mult ca în 2024, pe măsură ce firmele plătesc la milisecundă pentru ca un agent autonom să le «citească» ofertele.

De ce e altă ligă decât B2B sau B2C? Pentru că algoritmul nu reacţionează emoţional, ci lingvistic — are nevoie de date structurate, scheme ontologice şi latency sub două secunde. În reţelele sociale, peste 80 % din recomandări sunt deja generate de AI: ceea ce vedem, ce ascultăm şi ce cumpărăm este filtrat printr-un autocrat digital care decide în tăcere cine iese la lumină şi cine rămâne în labirintul conţinutului nerecomandat – SAUFTER.

Dacă mesajul tău nu e „tradus” corect, rătăceşte acolo, asemenea unei sirene fără voce.

B2A schimbă şi matematica conversiilor. Raportul Focus Digital arată că media de 28,87 touchpoints pe achiziţie se fragmentează acum în zeci de micro-interacţiuni automate, înainte ca un om să dea primul like sau click.

În high-ticket sales, linia poate urca spre 50+ contacte, majoritatea derulate «agent-to-agent». Rezultatul? Oricine stăpâneşte prima jumătate a traseului—cea exclusiv algoritmică—îşi reduce costul de achiziţie şi îşi creşte şansele de a intra în „fereastra de consideraţie” umană.

Nu e vorba doar de SEO 2.0, ci de un nou contract economic. Plata se mută de la licenţe anuale la fee-per-call, revenue-share pe inferență şi abonamente de fine-tuning continuu, aşa cum descrie Fast Company în analiza despre „internetul agenţilor” care rescrie regulile comerţului electronic.

În esenţă, B2A este viza care-ţi dă voie să treci de vamă algoritmică şi să intri în dialog cu oamenii — altfel, glasul brandului tău se scufundă într-un abis tăcut de biţi.

De la Rule of 7 la Rule 28,87

În anii ’30, studiourile de la Hollywood au descoperit că publicul cumpără biletul de cinema abia după ce vede titlul filmului de cel puțin șapte ori – așa s-a născut celebra Rule of 7.

Timp de aproape un secol, marketerii au tratat numărul 7 ca pe o lege a naturii. În 2025 însă, realitatea digitală a pulverizat mitul: datele Focus Digital arată o medie de 28,87 touchpoints înainte de decizia de cumpărare.

Și nu se oprește aici. Pentru achiziții de 10–100 K $ sunt necesare aproximativ 34,88 atingeri, iar pentru contracte de peste 100 K $ cifra urcă la 46,89 – de aproape șapte ori regula vechii școli. Fiecare interacțiune suplimentară este un prag pe care mesajul tău trebuie să-l sară în coridorul algoritmic înainte de a ajunge la oameni.

Ce a schimbat jocul?

• Supra-saturația de conținut: 500 h video urcate pe minut doar pe YouTube. Dacă nu vorbești „pe frecvența” motorului, rămâi pe loc.

• Fragmentarea traseului de cumpărare: un singur scroll combină reclame, review-uri generate de AI și conversații în chatbots; fiecare devine un micro-touchpoint.

• Ascensiunea agenților AI: fluxuri agent-to-agent care compară, triangulează și prezintă doar câteva opțiuni finale utilizatorului.

 ALFA – Mesajul-schelet

Imaginează-ți mesajul tău ca pe un schelet fosforescent care-și păstrează forma, chiar aruncat în vortexul celor 30-50 de interacțiuni algoritmice.

Eu numesc această structură ALFA – Ancoră, Logică, Formă, Aromă.

• Ancoră – ideea-nucleu, repetată până devine refren mnemonic.

• Logică – firul narativ care leagă datele de emoție.

• Formă – pattern vizual & sintactic ușor de recunoscut de modele NLP.

• Aromă – tonul senzorial (cuvinte tactile, olfactive, gustative) care stârnește cortexul limbic.

De ce e vital acest schelet în 2025? Pentru că algoritmii premiază consecvența, nu variația haotică. Studiile arată că brandurile cu mesaj consecvent pot crește venitul cu până la 23 %, iar cercetarea System 1 demonstrează dublarea profiturilor la companiile care mențin aceeași poveste pe termen lung.

Universitatea WVU confirmă: consistența pe canale multiple accelerează recunoașterea și încrederea consumatorului cu peste 10 % într-un singur an.

În coridorul algoritmic, fiecare neconcordanță sparge scheletul. Un logo desaturat, un sinonim nepotrivit, o variație bruscă de ton – toate devin “fracturi” pe care modelul de recomandare le tratează ca zgomot.

Rezultatul? Mesajul tău cade din feed-ul principal și se risipește în abisul postărilor neverificate. Cu ALFA, însă, fiecare touchpoint poartă aceeași „amprentă olfactivă”: algoritmii o identifică instantaneu, iar oamenii o recunosc ca familiară și sigură – condiția zero pentru conversia emoțională.

Cum gândesc noii clienți: agenții AI

În 2025, cel mai exigent auditor al brandului tău nu mai este un C-level, ci un agent cognitiv care nu doarme, nu uită și nu iartă latențele peste două secunde.

La Klarna, un singur chatbot autonom a preluat  aproximativ 66 % din toate conversațiile de suport încă din prima lună, echivalentul muncii a 700 de oameni.

Visa merge și mai departe: noua platformă Intelligent Commerce permite agenților AI „să caute, să aleagă și să plătească” pentru clienți fără intervenție umană.

Cum „gândește” un astfel de client-algoritm?

• Semnătură semantică, nu storytelling emoțional. El parsează entități, relații și context; caută câmpuri JSON bine etichetate, nu metafore poetice.

• Coerență obsesivă. Modelele NLP penalizează variațiile bruște de ton sau terminologie; brandurile consecvente câștigă până la +23 % venit.

• Timp-răspuns sub 2 s. Dacă endpoint-ul tău întârzie, agentul abandonează și trimite clientul către competitorul cu API mai sprinten.

• Semnale de încredere numerică. Autoritate de domeniu, scor de rezoluție (cum afișează Klarna) și istoric de uptime devin echivalentul rating-ului „cinci stele”.

Consecința? Înainte ca un om să-ți simtă „aroma” discursului, un algoritm decide dacă merită s-o inhaleze.

Vogue Business numește deja acest fenomen agentic AI—sisteme care îndeplinesc autonom sarcini complexe și analizează oferta pe care utilizatorul o vede la final.

Dacă mesajul tău nu este digerabil pentru aceste entități, rămâne prizonier într-un anticameră digitală unde nu ajunge niciodată la lumină.

Ce NU este B2A

B2A nu este „SEO cu steroizi” și nici spam algoritmic.

Dacă-ți imaginezi că poți păcăli agenții AI cu keyword-stuffing, pregătește-te pentru o cădere abruptă: modelele de ranking penalizează deja supra-optimizarea și favorizează sursele cu schemă semantică curată, autoritate demonstrabilă și latență mică.

B2A nu înseamnă să scrii doar pentru roboți și să ignori oamenii. Algoritmii filtrează, dar tot omul decide să dea „buy now”. Conținutul steril, croit exclusiv pentru parser-e, ajunge un cadavru digital fără puls emoțional; agenții îl vor livra, dar publicul îl va abandona în prima secundă.

B2A nu este un „buton magic”. Nu poți apăsa Generate și să urci instant în feed. Integrarea API-urilor, consistența ALFA și iterația rapidă fac diferența între vizibilitate și izolare în labirintul nerecomandatelor.

Ce urmează?

Dacă algoritmul nu-ți știe numele, clienții nu-ți vor ști povestea.

În 2025, peste 80 % din conținutul servit pe rețele este triat exclusiv de AI, iar decizia de cumpărare parcurge în medie 28,87 touchpoints înainte să îți apară în calendarul de cash-in.

În același timp, giganți ca Visa construiesc infrastructuri unde agenții cumpără, plătesc și negociază fără să-i mai întrebe pe oameni, iar Fast Company avertizează: trecem rapid de la „tool-uri” la rețele de agenți autonomi care schimbă regulile pieței.

Fereastra de oportunitate este acum!

• Algoritmii sunt deja „primul client” – fără date structurate și latență mică, nu intri pe radar.

• Concurența crește exponențial: fiecare zi fără strategie B2A adaugă noi bariere de vizibilitate.

Nu-ți lăsa brandul să rătăcească în abis – fă saltul B2A acum!

If AI doesn’t know your name, you’re losing the game.

Victor Gabriel Clătici, MD

CEO & Co-Founder – MedAIMark

29.06.2025, București, România

Publicat inițial pe LinkedIn.